Transylvania Balneotourism Cluster

07/10/2026

Stațiunile balneare pot deveni spații de învățare pentru copii, tineri, studenți, profesori și cercetători. Izvoarele, pădurile, arhitectura și practicile de îngrijire permit explorarea legăturilor dintre natură, sănătate și societate. Observarea pe teren și dialogul cu oamenii completează cunoașterea din cărți și arhive.

Cum contribuie la refacerea culturii balneare?

A petrece timp în stațiune adaugă o dimensiune esențială acestei cunoașteri și poate ajuta la înțelegerea ritmului balnear: timpul acordat îngrijirii, mișcării, odihnei. Experiența personală devine un punct de plecare pentru reflecție - ce susține starea de bine, ce face un spațiu primitor și cm este trăit de persoane cu nevoi diferite?

Școlile și universitățile pot dezvolta, împreună cu comunitatea și profesioniștii, ateliere, practici de teren și școli de vară. Mărturiile, priceperile și observațiile locale se pot întâlni cu metodele de cercetare și cunoștințele de specialitate. Abordarea UNESCO privind învățarea cu patrimoniul viu susține această apropiere dintre educație, comunitate și transmiterea cunoștințelor între generații.

Cultura balneară poate deveni o temă comună de studiu și cercetare pentru universități cu specializări diverse - de la silvicultură, arhitectură, medicină, kinetoterapie și educație fizică, până la științele mediului și ale vieții, administrație, sociologie, turism, informatică și textile. O abordare multidisciplinară, în dialog cu profesioniștii și comunitatea locală, poate conecta aceste perspective în jurul unor întrebări și nevoi concrete ale stațiunilor.

Teme de reflecție și cercetare
• Experiența locului. Ce înțelegem prin prezență și participare, dincolo de ceea ce aflăm din documente?
• Învățarea împreună. Cum pot copiii, studenții, cercetătorii și locuitorii contribui la aceeași explorare?
• Perspective diferite. Cum este trăită stațiunea la vârste diferite și în funcție de nevoile fiecăruia?
• Cunoaștere utilă. Ce pot lăsa proiectele educaționale în comunitate și cm pot fi continuate?
• Colaborare. Cum pot școlile și universitățile din domenii diferite să dezvolte, împreună cu administrația, profesioniștii și comunitatea locală, proiecte de învățare și cercetare care apropie generațiile de cultura balneară și răspund nevoilor stațiunilor?

Cum poate experiența de a cunoaște un loc să devină dorința de a avea grijă de el?

06/10/2026

Comunitatea este parte integrantă a stațiunii balneare. Locuitorii îi păstrează memoria, susțin serviciile și dau continuitate vieții locale. Revitalizarea trebuie să pornească și de la nevoile, experiențele și aspirațiile lor, astfel încât dezvoltarea balneară să contribuie la bunăstarea celor care trăiesc acolo.

Implicarea începe prin dialog: ce apreciază locuitorii la stațiunea lor, ce îi preocupă și ce ar dori să se schimbe? Întâlnirile, atelierele și schimburile între generații îi pot ajuta să redescopere patrimoniul balnear și să înțeleagă cm poate acesta contribui la viața comunității.

Participarea înseamnă ca oamenii din comunitate să decidă și să construiască împreună. Comunitatea poate stabili priorități și poate contribui la dezvoltarea și realizarea proiectelor, alături de administrație, specialiști și antreprenori.

Gastronomia, meșteșugurile, cazarea și activitățile culturale pot crea locuri de muncă și venituri pentru comunitate. Dezvoltarea balneară trebuie să ofere șanse inițiativelor locale și să îmbunătățească și viața de zi cu zi a locuitorilor, prin servicii și spații publice bine îngrijite.

Astfel, stațiunea se poate revitaliza pornind de la oamenii, resursele și inițiativele sale. O stațiune vie funcționează pe tot parcursul anului: oferă condiții bune de locuit, oportunități de muncă și locuri de întâlnire. Dezvoltarea ei este durabilă atunci când comunitatea participă la schimbări și beneficiază de ele.

Teme de reflecție și cercetare
• Apropierea de loc. Cum îi ajutăm pe locuitori să redescopere valoarea patrimoniului balnear și rolul lor în viitorul acestuia?
• Co-creare. Ce proiecte putem concepe și realiza împreună, pornind de la nevoile comunității?
• Bunăstare și continuitate. Cum se reflectă dezvoltarea stațiunii în viața cotidiană a locuitorilor, pe tot parcursul anului?
• Colaborare. Cum pot locuitorii, administrația, universitățile, specialiștii și antreprenorii să stabilească împreună priorități și să dezvolte proiecte care răspund nevoilor comunității și îmbunătățesc viața de zi cu zi în stațiune?

Cum dăm împreună viață stațiunii, pornind de la oamenii locului?

05/10/2026

Viața balneară cuprinde și cunoștințele, tradițiile și întâlnirile formate în jurul îngrijirii sănătății. Acestea fac parte din patrimoniul imaterial al stațiunilor - o moștenire păstrată de oameni și transmisă din generație în generație.

În stațiunile din România, o parte din această cultură continuă să existe. Alte obiceiuri se mai regăsesc doar în amintiri, fotografii, scrisori sau documente. Cercetarea lor ne ajută să înțelegem cm se trăia odinioară la băi și ce dădea fiecărui loc un caracter aparte.

Documentarea poate inspira expoziții, plimbări tematice, întâlniri între generații și reluarea unor tradiții culturale. Astfel, memoria balneară poate deveni o resursă comună, prin care locuitorii și vizitatorii descoperă, înțeleg și îngrijesc identitatea stațiunii.

Teme de reflecție și cercetare
• Viața la băi. Cum se împleteau tratamentul, odihna și întâlnirile într-o zi de stațiune?
• Poveștile locului. Ce putem afla din amintiri, fotografii și arhive despre muzica, arta și obiceiurile stațiunii?
• Legătura dintre generații. Ce merită transmis mai departe și cm poate deveni relevant pentru cei de astăzi?

Ce putem redescoperi împreună din cultura balneară a locului?

02/10/2026

Arhitectura balneară exprimă o cultură a sănătății și a grijii. Băile, vilele, pavilioanele și galeriile de promenadă au creat, împreună cu parcurile și izvoarele, cadrul unei vieți dedicate tratamentului, odihnei și întâlnirii. Valoarea acestor clădiri rezidă și în relațiile pe care le facilitează între oameni și loc (UNESCO - Marile orașe balneare ale Europei).

În stațiunile din România, abandonul și transformările fragmentate au slăbit adesea aceste legături. Recuperarea patrimoniului începe prin înțelegerea fiecărei clădiri ca parte a unui ansamblu.

Restaurarea sensibilă, întreținerea continuă și reutilizarea adaptivă pot reda acestor spații un rol în viața de astăzi. Funcțiunile noi și intervențiile contemporane trebuie să țină seama de caracterul clădirilor, de scara umană și de echilibrul dintre spațiul construit și natură. Proiectele etapizate, susținute de cercetare și de implicarea comunității, pot transforma această grijă într-un angajament de durată.

Cum contribuie la refacerea culturii balneare?
O vilă reutilizată poate susține ospitalitatea, cultura și economia locală. O clădire de băi poate continua tradiția îngrijirii, adaptată cerințelor actuale. Prin asemenea intervenții, patrimoniul poate lega memoria de experiențe noi și poate readuce continuitate vieții balneare.

Teme de reflecție
• Transformare cu grijă. Ce utilizări și intervenții ar aduce viață, păstrând liniștea, proporțiile și caracterul stațiunii?
• Responsabilitate comună. Cum pot proprietarii, specialiștii, administrația și locuitorii susține îngrijirea patrimoniului în timp?
• Legături de refăcut. Cum putem reconecta clădirile istorice cu izvoarele, parcurile și viața comunității?
Ce ar însemna să transmitem mai departe clădiri vii, împreună cu sensul care le-a făcut valoroase?

02/10/2026

Vă invităm să o cunoașteți pe Cora Corina Iatan, arhitect și fondator al CORE SPACE Architecture & Design.

Cu experiență în arhitectură și design interior, Cora dezvoltă proiecte în care funcționalitatea, identitatea spațiului și nevoile beneficiarilor sunt integrate într-o viziune coerentă.

În cadrul Conferinței BalneoVita, va vorbi despre importanța arhitecturii în dezvoltarea stațiunilor balneare, cu accent pe păstrarea specificului local, valorificarea patrimoniului construit și revitalizarea acestor destinații.

Vă invităm să o întâlniți în perioada 8–9 octombrie 2026, la Vâlcele, județul Covasna.

Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

01/10/2026

Pădurea contribuie la condițiile în care o stațiune balneară își poate îndeplini rolul de loc al îngrijirii și refacerii.
Coronamentul arborilor atenuează extremele de temperatură, iar umbra și contactul cu natura pot face timpul petrecut în aer liber mai plăcut. Aceste calități depind de sănătatea pădurii, de continuitatea vegetației și de condițiile locale (De Frenne și colaboratorii, 2019).

Cum contribuie la refacerea culturii balneare?
În tradiția balneară europeană, promenadele legau izvoarele și parcurile de pădurile din jur. Plimbarea și popasul făceau parte din ritmul curei. Recuperarea acestor legături poate readuce natura în experiența cotidiană a stațiunii, prin trasee accesibile, locuri de odihnă și activități adaptate nevoilor oamenilor (Great Spa Towns of Europe).

Pentru stațiunile din România, această perspectivă invită la îngrijirea pădurii ca resursă comună a sănătății, identității locale și vieții comunității.

Teme de reflecție și cercetare
• Sănătatea pădurii. În ce stare sunt pădurile din jurul stațiunilor? Cum le afectează seceta, fragmentarea și presiunea construcțiilor?
• Aerul și microclimatul. Ce știm din măsurători despre aerul stațiunii și despre diferențele dintre pădure, parc și zonele construite? Cum ar putea aceste date să ghideze dezvoltarea?
• Legături de recuperat. Ce poteci și promenade ar putea reconecta tratamentul cu mișcarea și odihna în natură, păstrând liniștea și biodiversitatea?

Cum ar arăta dezvoltarea stațiunilor noastre dacă sănătatea pădurii și calitatea aerului ar conta în fiecare decizie?

30/09/2026

Cultura balneară se formează printr-un mod de a trăi locul: tratament, plimbare, odihnă, întâlnire și timp pentru sine. Izvorul, parcul, pădurea și arhitectura creează cadrul acestor experiențe.

Conceptul de peisaj terapeutic, introdus de geograful Wilbert Gesler în 1992, ne ajută să înțelegem legătura dintre mediul fizic, relațiile dintre oameni și semnificația locului. Starea de bine depinde atât de calitățile spațiului, cât și de felul în care oamenii îl pot folosi și se simt primiți în el.

Cum contribuie la refacerea culturii balneare?
• Leagă tratamentul de viața stațiunii. Traseele dintre cazare, izvoare, baze de tratament și parcuri pot susține un ritm în care îngrijirea, mișcarea și odihna se completează.
• Păstrează patrimoniul viu. O promenadă parcursă zilnic, un pavilion deschis și un parc folosit pentru întâlniri transmit cultura balneară prin experiență.
• Întărește legătura cu locul. Obiceiurile, poveștile și revenirile dau stațiunii sens pentru locuitori și vizitatori.
• Deschide tradiția către noi generații. Spațiile accesibile și primitoare permit mai multor oameni să descopere viața balneară, potrivit nevoilor lor.

Această abordare continuă o tradiție europeană în care băile, parcurile, promenadele și spațiile culturale formau un ansamblu dedicat sănătății și vieții sociale (UNESCO).

Ce am putea redescoperi în stațiunile din România?

Ce legături dintre natură, tratament și comunitate mai funcționează? Unde s-au întrerupt? Ce ar putea începe cu îngrijirea unui traseu, redeschiderea unui spațiu comun sau ascultarea celor care cunosc locul?

Refacerea peisajului terapeutic poate oferi cadrul în care practicile balneare capătă din nou continuitate și sens în viața de astăzi.

25/09/2026

Mulțumim domnului Alpár Horváth pentru această perspectivă valoroasă asupra dezvoltării durabile a stațiunilor balneare și pentru susținerea inițiativei BalneoVita!

Ne bucurăm să avem alături mediul academic în dialogul despre viitorul stațiunilor balneare din Regiunea Centru. Ne întâlnim în perioada 8–9 octombrie 2026, la Conferința regională BalneoVita.

Stațiunea balneară ca peisaj terapeutic

Un loc în care natura, sănătatea, arhitectura și comunitatea se susțin reciproc. Conferința BalneoVita aduce în discuție valoarea acestor locuri și necesitatea revitalizării lor într-un mod echilibrat și responsabil.

Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

21/09/2026

Vă invităm să o cunoașteți pe Gászpor Edina, managerul proiectului BalneoVita.

Edina coordonează parcursul proiectului, de la idee la implementare, facilitând colaborarea dintre echipă, parteneri și specialiști.

BalneoVita își propune să reunească perspective și domenii complementare în jurul unei viziuni comune: sănătate, valorificarea patrimoniului balnear și dezvoltarea durabilă a stațiunilor balneare și a localităților cu potențial balnear din Regiunea Centru.

Ne întâlnim la Conferința BalneoVita pentru a transforma această viziune în direcții concrete de colaborare și dezvoltare.

Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

21/09/2026

Regulamentul Concursului pentru Studenți BalneoVita 2026 este disponibil!

Invităm studenții înscriși la programe de licență, masterat sau doctorat să participe la una dintre cele două categorii:
🏛️ Arhitectură și regenerarea patrimoniului construit
🌲 Silvicultură și rolul pădurii în sănătate

Participarea este gratuită.
📄 Pentru consultarea regulamentului complet și a formularelor de înscriere, apasă aici: https://drive.google.com/drive/u/7/folders/1FX4qJKB_3h0JArX4EZu817fr-KQagA1p

Proiect implementat de Asociația NaturaVita, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.