12/05/2026
📢 Ce încearcă să facă OUG 32/2026?
România a realizat că sistemul privind lucrătorii străini a devenit foarte haotic în ultimii ani.
Au apărut multe probleme:
❌ lucrători care ajungeau legal în România, apoi plecau rapid către alte țări din UE („secondary movement”)
❌ agenții de recrutare false sau iresponsabile
❌ angajatori care aduceau muncitori, dar nu respectau contractele
❌ lucrători care deveneau ilegali după expirarea permisului
❌ abuzuri, exploatare și muncă nedeclarată
❌ afaceri de tip „facilitare de vize”, unde muncitorii erau aduși doar pentru acte, fără locuri reale de muncă
Din acest motiv, România a introdus OUG 32/2026 pentru:
✔️ a controla sistemul mai strict
✔️ a responsabiliza agențiile și angajatorii
✔️ a urmări traseul lucrătorului de la recrutare până la angajarea efectivă
✔️ a reduce munca ilegală și cazurile de fugă/dispariție
✔️ a reglementa situația anumitor străini aflați ilegal în România
✔️ a proteja piața muncii din România
📌 1. „Trasabilitatea”
Acesta este unul dintre cele MAI IMPORTANTE puncte ale noii legi.
Autoritățile vor să poată urmări întregul proces:
✔️ cine a recrutat lucrătorul
✔️ ce agenție s-a ocupat de dosar
✔️ ce angajator l-a angajat
✔️ dacă lucrătorul a început efectiv munca
✔️ dacă angajatorul și-a respectat obligațiile
✔️ dacă lucrătorul a dispărut sau a plecat în altă țară
👉 Practic, România dorește acum o urmă legală completă pentru fiecare lucrător străin.
Din acest motiv:
✔️ agențiile sunt controlate mai strict
✔️ angajatorii trebuie să raporteze modificările
✔️ se dezvoltă sisteme digitale noi
✔️ platforma WorkinRomania devine importantă
✔️ IGI, ANOFM, Poliția de Frontieră și autoritățile de muncă vor conecta datele între ele
📌 2. „Secondary movement” (plecarea lucrătorilor din România)
Acest aspect este FOARTE important.
România spune deschis că mulți lucrători au intrat legal pentru România, dar ulterior au plecat ilegal către Europa de Vest.
Acest lucru a dus la:
❌ pierderi financiare pentru angajatori
❌ critici din partea altor state UE
❌ creșterea riscurilor de exploatare
❌ apariția lanțurilor de recrutare false
Din acest motiv, legea încearcă acum să oprească:
❌ folosirea României doar ca „poartă de intrare” în Schengen
❌ permisele de muncă obținute fictiv
❌ recrutarea fără intenția reală de integrare și muncă în România
Autoritățile devin acum mai stricte în ceea ce privește:
✔️ monitorizarea lucrătorilor
✔️ respectarea obligațiilor de către angajatori
✔️ activitatea agențiilor de recrutare
✔️ retenția și angajarea legală
⚠️ Lucrătorii trebuie să înțeleagă că nu mai pot pur și simplu „să fugă” sau să dispară fără urmă, deoarece autoritățile vor monitoriza și conecta informațiile mult mai strict decât înainte.
📌 3. Agențiile au acum responsabilități mai mari
Legea vizează clar agențiile neserioase.
România dorește:
✔️ doar agenții autorizate și licențiate
✔️ garanții financiare/depozite
✔️ agenții fără datorii fiscale
✔️ agenții cu activitate curată și transparentă
✔️ responsabilitate dacă lucrătorii dispar sau devin ilegali
De aceea auzim acum mai mult despre:
✔️ autorizarea ANOFM
✔️ controale mai stricte
✔️ garanții financiare
✔️ cerințe de conformitate mai dure
👉 Statul dorește practic mai puține agenții, dar mai controlate și mai responsabile.
📌 4. Angajatorii au acum mai multe obligații
Angajatorii trebuie:
✔️ să angajeze legal lucrătorul
✔️ să înregistreze corect contractele
✔️ să raporteze suspendările și încetările contractelor
✔️ să respecte salariile și condițiile de muncă
✔️ să colaboreze cu autoritățile
În caz contrar, pot exista:
❌ amenzi
❌ restricții
❌ pierderea dreptului de a mai angaja lucrători străini
Asta înseamnă că angajatorii nu mai pot:
❌ aduce muncitori și apoi să îi ignore
❌ declara salarii mai mici decât cele reale
❌ folosi muncitori „la negru”
❌ abandona procedurile pentru permis
