23/02/2021
Având în vedere efectele pandemiei cauzate de virusul COVID-19, tot mai mulți angajatori au fost nevoiți să adopte măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă care să sprijine astfel distanțarea socială. Printre măsurile recomandate de către Ministerul Muncii și Protecției sociale se numără modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului sau desfășurarea activității în regim de telemuncă. Așadar, o bună parte dintre angajatori au ales să convină cu angajații ca aceștia să muncească de acasă, potrivit unui comunicat de presă.
“Articolul 108 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (în continuare „Codul muncii”) reglementează statutul salariaților care efectuează munca la domiciliu, arătând că aceștia sunt acei salariați care îndeplinesc la domiciliul lor activitățile specifice profesiei pe care o dețin. Printre particularitățile muncii la domiciliu se numără faptul că salariatul își stabilește singur programul de muncă, conform alineatului 2 al aceluiași articol.” afirmă Călin Haiduc, avocat Iordăchescu & Asociații.
Ca regulă generală, angajatorul trebuie să stabilească prestarea muncii de la domiciliu de comun acord cu salariatul. Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie în formă scrisă și trebuie să cuprindă pe lângă clauzele generale reglementate în articolul 17 Codul muncii, elementele prevăzute de articolul 109 din aceeași lege, respectiv:
- precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
- programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze - activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
- obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.
“Necesită menționat faptul că în conformitate cu articolul 48 din Codul muncii, prin excepție de la regula generală, în caz de forță majoră angajatorul poate stabili în mod unilateral ca salariatul să desfășoare activitatea specifică profesiei sau funcției pe care o exercită de la domiciliu. Totuși, în situația în care o asemenea măsură a fost dispusă pe durata cât cazul de forță majoră era în ființă, efectele acesteia vor înceta odată cu dispariția cazului de forță majoră care a impus luarea măsurii”, continuă Av. Călin Haiduc.
Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă (în continuare „Legea nr. 81/2018”) permite ca angajatorul să convină cu salariatul, acolo unde este posibilă, prestarea de către acesta din urmă a activităților și atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator. Telemunca este definită de articolul 2 litera a) din Legea nr. 81/2018 drept „o formă de organizare a muncii, prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”.
Observăm că spre deosebire de reglementarea muncii la domiciliu cuprinsă în Codul muncii, reglementarea din Legea nr. 81/2018 presupune în mod suplimentar utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor de către salariat în desfășurarea activităților specifice. În același sens, în cazul regimului de telemuncă, salariatul își poate desfășura activitatea specifică din orice alt loc decât cel organizat de angajator, nu doar de la domiciliu.
Articolul 5 alineatul 2 din Legea nr. 81/2018 reglementează clauzele particulare pe care contractul individual de muncă având ca obiect activitate desfășurată în regim de telemuncă trebuie să le conțină, pe lângă cele din articolul 17 Codul muncii. În concret, este vorba despre:
- precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
- perioada şi/sau zilele în care telesalariatul îşi desfăşoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
- locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, convenite de părţi;
- programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice - activitatea telesalariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
- modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
- responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de telemuncă, inclusiv responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 şi 8;
- obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
- obligaţia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispoziţiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi/sau regulamentul intern, în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi obligaţia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
- măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;
- condiţiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în regim de telemuncă.
Avantaje și dezavantaje
Atât în situația desfășurării activității specifice în regim de muncă la domiciliu cât și în regim de telemuncă, angajatorii și salariații au deopotrivă o serie de avantaje și dezavantaje.
În ceea ce îi privește pe angajatori, în ambele regimuri, aceștia beneficiază de costuri reduse cu privire la amenajarea și întreținerea spațiului destinat desfășurării activității salariaților. În rândul dezavantajelor se numără în schimb lipsa posibilității de verificare a salariatului în mod concret, decât în condițiile stabilite de comun acord și cu o notificare prealabilă în acest sens.
În ceea ce îi privește pe salariați, aceștia beneficiază de reducerea costurilor și a timpului pierdut cu deplasarea între locuință și locul de muncă. Într-adevăr, în situația în care salariatul efectuează munca în regim de telemuncă, aceste costuri pot să nu dispară în situația în care locația desfășurării activităților este alta decât domiciliul acestuia. Totodată, în funcție de personalitatea fiecărui salariat, aceștia pot fie mai productivi sau dimpotrivă, mai dezorganizați.
Având în vedere efectele pandemiei cauzate de virusul COVID-19, tot mai mulți angajatori au fost nevoiți să adopte măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă care să sprijine astfel distanțarea socială. Printre măsurile recomandate de către Ministerul Muncii și Protecției sociale ...
