23/05/2022
Exact acum 117 ani, la 23 mai 1905 (după calendarul gregorian, 10 mai după cel iulian), sultanul otoman Abdul Hamid ratifica iradeaua (proclamația) prin care se acordau drepturi naționale în școli, administrație și biserică aromânilor de pe întreg cuprinsul Imperiul Otoman, în urma acțiunii diplomatice susținute a României! Așa că "Ti multsă ani ARMÂNAME - iutsido ti-afli!".
Acest document, precum și Teșkereaua (act guvernamental) ministerială de punere în aplicare, a fost prezentat în premieră absolută anul trecut de către Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania, documentele fiind obținute de la Direcția Generală a Arhivelor Republicii Turcia.
Iradeaua și teșkereaua recunoșteau românilor din Imperiul Otoman, incluzându-i deopotrivă pe aromâni și meglenoromâni, toate drepturile civile, inclusiv serviciul religios, învățământul în limba maternă, dreptul de constituire a comunităților valahe și de autoconducere locală, în mod egal cu celelalte naționalități creștine din Imperiul Otoman:
"Nu trebuie să mai fie împiedicați de a-și celebra slujba religioasă prin preoții lor proprii și în limba lor națională și de a participa la alegerile pentru consiliile administrative"
În această proclamație se menționa că:
☪️ „Majestatea sa Imperială, sultanul, care în sentimentele sale de înaltă justiţie şi îngrijire părintească pentru popoarele sale, îşi întinde binefacerile şi favorurile sale asupra tuturor supuşilor săi credincioşi, fără deosebire de rasă, nici religiune, luând în consideraţie suplicele supuse, în timpul din urmă, la picioarele tronului imperial de către supuşii săi valahi, a binevoit să ordone că, în virtutea drepturilor civile, de care dânşii se bucură cu acelaşi titlu ca şi ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze pe muhtari conform cu regulamentele în vigoare; ca, după cm se practică pentru celelalte comunităţi, membrii valahi să fie deopotrivă admişi, după regulă, în consiliile administrative şi ca înlesniri să fie acordate de către autorităţile imperiale pentru profesori numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor şi îndeplinirea formalităţilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente şcolare. Această ordonanţă imperială a fost comunicată departamentelor respective pentru executarea ei”.
Această iradea nu a fost dată cu inima ușoară de către sultanul otoman, ci în urma presiunilor diplomatice ale statului român. Se spune că, la începutul lunii mai, doi inspectori școlari români (și supuși otomani), Nicolae Tacit și Andrei Balamace, au fost arestați în vilaetul Ianina din Grecia de către autoritățile otomane, la instigarea localnicilor. Practic, aceștia au primit ordin "să nu ieșiți din comune ca să revizuiți școlile românești, să nu veniți în contact cu comunitățile românești și să nu mai frecventați consulatul român".
Motivul? „Folosindu-se de un incident ce avusese tocmai atunci loc în comuna Baiasa, nu departe de Ianina, unde grecii au încercat să împiedice pe aromâni de a-si ține serviciul religios în limba lor și, sub pretextul că cei doi revizori ar fi instigat pe aromânii din acea comună la dezordini, valiul a dispus, la 23 aprilie, arestarea acestora, deși ei nici nu fuseseră în localitatea menționată. Totodată au fost arestați George N. Gogu, profesor de limba turca, și Ioan D. Manachia, maestru de desen la Școala Comerciala Română din Ianina, împreuna cu alți șase fruntași aromâni din comuna Băiasa”.
Ministrul Plenipotențiar al României la Constantinopol la acea dată era Alexandru Emil Lahovari, care, mergând în fața sultanului, a solicitat energic eliberarea acestora și pedepsirea autorităților locale. Acesta a amenințat că dacă nu se va întâmpla acest lucru va părăsi de îndată capitala Imperiului și că vor fi inițiate și alte acțiuni dacă nu se va accepta și recunoașterea românilor ca naționalitate distinctă în cadrul Imperiului Otoman. Totodată, fratele ministrului nostru, generalul Iacob Lahovary (care era ministru de externe) transmite un ultimatum ambasadorului turc Kiazim bei la 9/22 mai..!
Dorind să evite un scandal diplomatic și posibilitatea creării unui nou conflict în Balcani, conștient totodată că promisiunile făcute de-a lungul anilor poporului român trebuie respectate, sultanul Abdul Hamid semnează Iradeaua și acordă românilor (și aromânilor) toate drepturile de care se bucurau deja celelalte popoare ale Balcanilor. De aceea, de la acea dată, aromânii au sărbătorit acest moment istoric la 10 mai, aniversare marcată în special prin acțiunile Societății de Cultură Macedo-Română, înfiinţată la 23 septembrie 1879 la Bucureşti, continuatoarea Comitetului Macedo-Român constituit în 1860, din care au făcut parte reprezentanți de seamă ai românității sud-dunărene.
Mai multe poze și informații despre activitatea diplomatică a statului român de-a lungul timpului puteți găsi pe pagina Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
( Bogdan Bola )
